Arhive lunare: Octombrie 2012

Ultima ploaie torenţială


Când verticala mea cu verticala-fulger s-o-ntâlni, se va porni o ploaie torenţială finală… atunci va fi plecarea… straturi de sare adunate de prea lunga privire înapoi se vor topi… în urma mea, orchestra va continua să cânte aceeaşi amplă simfonie… … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat , | Lasă un comentariu

Nunta cu marea


Marea e Venus, Victrix, pat de nuntă şi sicriu pentru somn lung de păsări, avioane şi corăbii încă din pântecul matern marinarii-şi visau adormirea în apele ei, cu ochii plini de peşti lascivi, corali şi perle visătoare provă cu provă, … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat , | Lasă un comentariu

Pui de piersic


    Se clatină între galben şi verde puiul de piersic strâmb şi stingher   îl mângai, descânt de soare şi rod   tremură puiul presimte talaz de negură deasă şi bob rece de brumă   “Nu plânge, pui mic … Continuă lectura

Publicat în literare | Lasă un comentariu

Biserica de la marginea drumului


Ca de atâtea ori, am trecut şi azi prin faţa bisericii de la marginea drumului. Iisus e tot pe cruce, de dinainte de veci. Nu vine nimeni să-I coboare trupul, să-L ungă cu miresme şi să-L înfăşoare în giulgiuri parfumate. … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat | Lasă un comentariu

Preotul


cu pasul drept, mergând spre Om, e cel ce-ţi spală rănile cu vin şi-nmoaie pansamentul în mierea din cuvânt cel ce te-nvaţă, răbdător, că numai pâinea, numai vinul potolesc setea şi foamea de albastru: pâinea-,mpărţită, se adună, se rotunjeşte, se-mplineşte … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat | Lasă un comentariu

Descântec de toamnă


e ora-n care vântul începe să danseze, beat de culori şi frunze, de cai vânând câmpia simfonia răsună-n crizanteme şi coame despletite e ora să ne prindem în marele şuvoi să curgă, curgă printre noi fierbinte, spaţiul zvâcnind de doruri … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Mai vine poştaşul


De la un timp, poştaşul sună doar o dată nu-i mai răspund şi trenul pleacă, plin de poveşti nepovestite Cine s-asculte? Nu mai sunt în sobe lemne, nici bunici să depene fuioare şi poveşti, nu mai ţâşnesc din degete izvoare … Continuă lectura

Publicat în literare | Lasă un comentariu