Interimarul


e cel care
umple un spaţiu şi un timp
nehotărâte,
între două capete:
cel care a căzut
şi cel care urmează

interimar
e cel care
încearcă să păstreze
un echilibru fragil

te prinde de marginea hainei
înainte de-a face
pasul final şi
îţi explică,
pe marginea prăpastiei,
de ce nu trebuie
să sari

interimar,
e orice gând
între alte două

Reclame
Acest articol a fost publicat în literare și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s