Arhive lunare: Aprilie 2013

Transcendenţă


O masă scundă, de lemn, cu trei picioare. În jurul mesei, trei scaune. Pe scaune, doi bătrâni: pe-al treilea, o plecare… definitivă! Pe masă, o strachină în strachină, trei cartofi fierţi. Bătrânii mănâncă un cartof, rămâne… Afară, legat de gard, … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat | Lasă un comentariu

Frumoasa planetă albastră


Frumoasa planetă albastră Când va rămâne doar suflarea, fără mine, să mi-o zideşti pe acea-faţă a Lunii întoarsă mereu către Pământul împodobit cu salbe albastre, muguri de fluturi, stoluri de flori şi înfloriri de păsări. Să mi-o agăţi de glezne … Continuă lectura

Publicat în literare | Lasă un comentariu

Ai dreptul


să spui: “lumea e frumoasă”, chiar dacă n-ai văzut-o; cum ar putea, un dar, să fie altfel? să spui: “iubirea e tristă”, chiar dacă n-ai cunoscut-o; cum ar putea fi altfel, când tristeţea este podoaba ei cea mai de preţ? … Continuă lectura

Publicat în literare | Lasă un comentariu

Povestea poveştilor arabe


Povestea poveştilor arabe Un cal cu aripi trece pe sub lună… între dune, curg caravanele şi timpul… seraiul doarme… veghează doar paloşul şi moartea. Şeherezada-şi deapănă povestea… În noaptea părului, gâtul alb luceşte stins… la uşă călăul e treaz… Şah … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat | Lasă un comentariu

Radiografie


În România se moare de cancer şi de tristeţe, în proportii egale. În România, mamele nu mai au lapte, nici lacrimi. Cei care încă nu s-au îmbolnăvit, cer să fie eutanasiaţi. Singurul cancer cu care se trăieşte BINE, este cel … Continuă lectura

Publicat în literare | Lasă un comentariu

Caii, doar caii


Caii albi, caii negri, caii cu stea în frunte, ne bântuie ziua, ne bântuie noaptea, cu vise cu tot îşi răstoarnă galopul în noi până când devenim lăncii, aruncăm strigăt la cer: “Fă-mă din nou, fă-mă galop, să nu îmi … Continuă lectura

Publicat în literare | Lasă un comentariu

Cineva acolo sus ne iubeşte


Cineva acolo sus ne iubeşte Puterea îmi vine de sus, din susul în care mama a primit în posesie o fâşie de cer, de unde veghează ca o leoaică blândă, ca Chomolungma, înfăşurată într-o zăpadă castă, Zeiţa-Mamă a pământului care … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat , , , | Lasă un comentariu