Arhive lunare: Iulie 2017

pescăruşi pe acoperiş


au venit pescăruşii s-au rotit în semn de salut nu le-a răspuns nimeni nu i-a văzut au ţipat câteva zile pânze şi câmpuri albastre pavaje albe şi arici de mare nisipuri, perle şi oleandri vârtejuri care sorb ascendent, descendent, trup … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat , | Lasă un comentariu

Căderea bastiliei


sunt sărbători cu panglici negre ȋntr-un calendar la nevedere o piatră intră prin geam să-mi amintească geamul rămâne intact şi eu la fel sub scutul Tău farul nu s-a clintit a luminat mai slab, mai trist, dar a rămas nisipul … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat , | Lasă un comentariu

Fadista


Se numesc Ana, Mariza sau Claudia trupuri de vrabie cu plămâni prin care Portugalia respiră. călătoare cu două geamantane: fado-ul şi Lisboa cu străzi în pantă, tramvaie vintage şi cimitirul Prazeres. străbat pământul şi cântă în pieţe, taverne şi biserici, … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat | Lasă un comentariu

Fragment de biografie (auto sau nu)


Mi-a bătut nu în uşă ci sub sânul drept nu cu degetul ci cu o gâlmă rotundă fierbinte şi tare trei zile înainte de Crăciun mi-a arătat că nu-i virtuală nu-i un cuvânt printre altele în vocabular se sprijină doar … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat , | Lasă un comentariu

Zilnic


trec pe lângă magazinul de pompe funebre deschis non stop de neocolit uneori intru mă uit cu atenţie la sicrie, discut cu vânzătorul despre calitatea lemnului, numărul straturilor de lac, preţuri pipai căptuşelile, le compar care-i mai albă, mai răcoroasă, … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat | Lasă un comentariu

Frumuseţe ieşită din comun


ca şi când frumuseţea şi comunul ar putea avea vreo legătură ca şi când ar putea să existe vreo punte ȋntre ele vreun lanţ, care să le ţină la un loc vreo teacă, ȋn care să ȋncapă amândouă… dar dacă … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Trei zile înainte de Naşterea Luminii


toţi murim spunem cu resemnare ridicând din umeri când simţim vântul din nord aducătorul de licheni şi plăgi fără să ne gândim că unii adorm cu zâmbetul pe buze – aşa, ca tine devin imponderabili ai fost cea mai frumoasă … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat , | Lasă un comentariu