Se-apropie zorii


Se-apropie zorii, transparenţi şi puri
lumina, ca o mamă când se apleacă peste leagăn
şi degetele tale adiindu-mi prin păr
meduze, alge, scoici pe jumătate îngropate în nisip
mare şi nisip,
îmbrăţişări şi despărţiri, îmbrăţişări şi despărţiri…
electricitate
şi singurătate
fragilitatea clipei creşte nivelul apei peste cota de inundaţie
femei melancolice se-ntorc în somn
şi nimeni nu ştie de ce, nimeni nu ştie de ce
pentru ce, pentru cine
zorii, implacabili şi puri…
poate pentru noi, să mai urcăm
şi coborâm o dată dealul,
şi-o pasăre, să ne coboare cerul.

Reclame
Acest articol a fost publicat în literare și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s