De veghe ȋn lanul de nisip


Astăzi împlineşti 130 de ani. Dar eşti la fel de alb şi zvelt
ca-n prima zi.
Fără schimbare.
Fără mutare.
Fără amestecare.
Cu tine ȋncepe şi se sfârşeşte lumea.
Într-un fel…

Vin la tine cu o sticlă de vin şi o cupă, să închin în cinstea ta.
Beau, bei şi tu, ne uităm unul la altul şi tăcem.
Vărs trei stropi pentru setea pământului.
Şi a celor de sub el.
Şi a celor de sub ape.
De 130 de ani lumina ta se aprinde în fiecare noapte.
În memoria celor care n-au mai găsit cărarea.
La mulţi ani!

Urc scara ȋn spirală până ajung sub streaşina ta
şi mă-ntâlnesc cu vântul.
Părinţii mei, ai tuturor, apa şi vântul.
Cărarea ta vine spre mine.
Eu merg spre ea.
Mai este puţin vin în sticlă.
O las aici. Şi cupa.
Pentru cel care va veni la anul să închine.
Adu-i aminte de cei trei stropi.
Şi pentru setea mea.

Reclame
Acest articol a fost publicat în literare și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s