Ascultând Cohen


Mână în mână, noi.
Tinerețe, suavitate și cruzimea
inerentă.
Lumea și cerul – pe undeva, pe dedesubt.

În rochie de bal, cu flori în păr,
ea stătea departe.
O nălucă unduioasă,
scriind poezii
cu morți frumoși,
purtați de ape.

Rochia de bal
e astăzi numai zdrențe
și florile din păr, căzute.
Fără oprire, un plug
îi scrie chipul…
Cu ceai de păducel
și cu pilule, ne străduim
s-o-ntoarcem depărtării.

Între două ceaiuri,
ascultăm Cohen și dansăm
pân’ la necapătul iubirii.

Reclame
Acest articol a fost publicat în literare și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s