Arhive lunare: iulie 2018

zidurile


dau dependenţă ca strugurii, cânepa, tutunul. e confortabilă şi caldă. presupune doar da – la foc automat -. cerul periculos îşi strânge stelele, cuvintele şi pâinea. pleacă. rămân afară incendiile, inundaţiile şi alunecările de pământ exasperat. rămân afară gândurile mereu … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat | Lasă un comentariu

memoria


scoasă din cufăr, scuturată, pusă la aerisit un lotus din a cărui mie de petale îşi mai păstrează câteva culoarea, o ţesătură atacată de molii hămesite, bună de nimic – plină de găuri – culori, şi gusturi, şi mirosuri aproape … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat | Lasă un comentariu

Când copacii devin păsări


Păsările, aripile, zborul închid poezia, n-o deschid, cum cred începătorii. De ce-ar fi steaua mai frumoasă ca barosul? De ce cuțitul, când intră-n carne, și nu când taie ceapa? De ce nu foșgăiala gândacilor, în farfurii, pe ziduri și în … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat | Lasă un comentariu

365 de zile şi mai ales de nopţi


în şiruri strânse, pleacă poeţii, cântăreţii şi actorii. îi alungă Austrul, frigul şi mistreţii.

Publicat în literare | Etichetat , , | Lasă un comentariu

în lipsa cailor, căluşeii


ajunge spui c-un semn de exclamare cât Sahara ţi-ai retras ambasadorul plouă cu plumb şi păsări moarte copacii cresc alandala, strâmbi în scoarţa lor, copiii cioplesc fulgere şi şerpi ne-ntinzi cu-o mână, pâine cu alta, circ alegem circul şi semnul … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat , | Lasă un comentariu

Când vine timpul să


Retrage-te discret. Așa cum se stinge muzica. Așa cum se stinge focul. Așa cum cade o batistă din mâna obosită sau un bilet de tramvai din buzunarul spart. Îți aminteșți mereu o propoziție, ,,o, timp, oprește-ți zborul” spusă de un … Continuă lectura

Publicat în literare | Etichetat | Lasă un comentariu