te iubesc


scrie pe ziduri,
autobuze și tramvaie,
în manualele de îmbunătățire personală

copacii tac și-mprăștie răcoare…

te iubesc
năclăit, redundant, o placă
de patefon
care nu se mai oprește

florile tac și-mprăștie culoare…

te iubesc
spun Baba-Cloanța și ursulețul de pluș,
homo homini lupus
și horcăitul
motoarelor bătrâne

tăcută, luna luminează drumul…

te iubesc
spune paloșul
în clipa despărțirii
capului de trup

în liniște, o poartă albastră se deschide…

te iubesc
împăturiți-l
atent, să nu se șifoneze,
presărați levănțică și pitiți-l
în șifonier, printre haine,

până își regăsește prospețimea:

te iubesc
spun loviturile de bici

măslinii picură ulei pe rană…

te iubesc
spun piroanele bătute-n carne

sânge și apă curg îmbrățișate…

te iubesc
spun spinii din coroană

un trup de fildeș împrăștie lumină…

te iubesc
spune crucea
cu toate cele patru brațe

Finit Coronat Opus!

Reclame
Acest articol a fost publicat în literare și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s